News

 

PLURAL. History, Culture, Society. Journal of the History and Geography Department, „Ion Creangă” State Pedagogical University

  •  Call for Papers: Thematic Issue „Revoluția rusă din 1917 la periferii”/ „The 1917 Russian Revolution in the Borderlands”

    Editors: Petru Negură and Andrei Cușco

    The Russian Revolution of 1917 was a crucial turning point for the whole of Eastern Europe, the Caucasus and Central Asia – both for the provinces of the Russian Empire and for neighboring countries. Most of the studies dealing with this subject focus on the processes and events that occurred in the imperial center. In this special issue of our journal, the editors would like to respond to the challenge of discussing this process as it unfolded on the peripheries of the Russian imperial space. This special thematic issue aims at examining the local, regional and peripheral manifestations and repercussions of the social and political turmoil that engulfed the Russian Empire and its society in 1917. Moreover, our project specifically aims at taking into consideration and reassessing the experiences of those social groups and strata that were not represented or were under-researched in the framework of the dominant narratives and approaches. Various marginal(ized) or minority groups – such as, e.g., women or certain specific ethnic and social communities – that generally felt oppressed under the Ancien Regime, appropriated the revolutionary message, adjusting and adapting it to their own projects of emancipation and of reversing the traditional hierarchies. We will thus aim to recuperate the agency of these marginal actors within the larger processes of revolutionary transformation in the early 20th century, a tendency which reached its apex in 1917. At the same time, this approach does not entail any reluctance to discuss the political, geographic and cultural center of the empire. Neither does it presuppose the omission of the elites and dominant groups from this analytical framework. The ultimate aim of this thematic issue is, rather, to identify and examine, from a dynamic perspective, the multiple elements of transfer (in the fields of culture, politics, ideology etc.), entanglements and mobility apparent within these processes. Besides the description and empirical analysis of the social and political processes that developed within the context of the general crisis produced by war and revolution, we will particularly emphasize the symbolic dimension and the sphere of the social and political imaginary in the revolutionary period. Specifically, we will focus on artworks and literary productions, propaganda images and collective representations, as these were reflected and interpreted by the popular culture of that era. It is not our goal to cover thoroughly all the aspects of this vast field. Rather, the articles included in this thematic issue will discuss in detail a number of revealing cases and will focus on the “contact zones” (contested issues and spaces) between the dominant and the subaltern groups.

    On the basis of the conceptual framework sketched above, we welcome contributions that will discuss and explore various aspects of the following thematic clusters:

    • Nationalism, regionalism and tendencies toward self-determination in the context of the Russian Revolution of 1917.
    • Global processes of social and geographic mobility, urbanization and proletarianization at the imperial peripheries in the revolutionary context of 1905-1917.
    • The impact and the shapes of the Russian Revolution in rural areas: the agrarian question, redistribution of land and landed property / estates, social restructurings and reconfigurations.
    • Popular interpretations of political events and transformations: a history from below
    • Forms of violence at the peripheries in the revolutionary context: war, rebellions, pogroms, deportations, mass killings, ethnic cleansing etc.
    • The symbolic character of revolutionary violence and discourses: inversions, diversions, subversions.
    • The involvement of individuals belonging to minority ethnic groups in various militant and ‘liberating’ political and cultural movements and the impact of these messages.
    • Symbolic expressions, artistic and literary productions of the Russian Revolution: representations of political power, of revolutionary leadership, and of the people / nation in popular culture, in high culture, and within avant-garde cultural circles.
    • Religious, millenarian and “neo-protestant” movements: forms of religious and political syncretism in the context of radical revolutionary transformations.
    • Survival strategies and attitudes of non-involvement: silent majorities, degrees of opportunism, political passivity, non-engagement, and national indifference.
    • Women and feminism(s) in the context of the Russian Revolution: gender- and class-based discourses of emancipation.
    • Revolutionary projections of the future: utopian, anti-utopian (dystopian) discourses, revolutionary uchronias etc.

    The papers should be done according journal editing rules: http://plural.upsc.md/?page_id=104

    Dead line: October 30th 2017

    Please send your contribution to the following email address: pluralreview[at]gmail.com

  • Apel la contribuții pentru numărul tematic „Revoluția rusă din 1917 la periferii”/ „The 1917 Russian Revolution in the Borderlands”

    Coordonatori: Petru Negură and Andrei Cușco

    Revoluția rusă din 1917 a fost un moment de cotitură pentru întreaga Europă de Est, dar și pentru Caucaz și Asia Centrală – în cazul provinciilor Imperiului Rus și în țările din vecinătate. Majoritatea studiilor publicate pe acest subiect se axează pe procesele și evenimentele de la centrul imperiului. În cuprinsul acestui număr, am vrea să răspundem provocării de a urmări acest proces la periferiile spațiului imperial rus. Acest număr special își propune să examineze manifestările și ecourile locale, regionale, periferice ale turbulențelor sociale și politice care au izbucnit în societatea imperială rusă în 1917. Mai mult decât atât, acest demers și-ar atinge cu adevărat scopul atunci când vor fi luate în considerație și grupurile / segmentele sociale deloc sau slab reprezentate în cadrul narațiunilor dominante. Diverse grupuri marginalizate sau minoritare – de exemplu, femeile sau anumite grupuri etnice și sociale – , care s-au simțit oprimate sub vechiul regim, au preluat mesajele revoluției, ajustîndu-le propriului lor demers de emancipare. În acest mod, vom recupera implicarea activă (agency) a acestor actori marginali în procesele de transformare de la începutul secolului 20, care și-au atins apogeul în 1917. În același timp, această abordare nu presupune excluderea din această analiză a centrului politic, geografic și cultural și nici a grupurilor dominante. Ambiția acestui număr este, mai degrabă, de a suprinde într-un mod dinamic elemenele de transfer (cultural, politic, ideologic etc.), de împletire (entanglement) și de mobilitate care definesc aceste procese. Pe lângă analiza empirică și descrierea proceselor sociale și politice care s-au desfășurat în acel context de criză, vom atrage o atenție deosebită dimensiunilor simbolice și imaginarului social și politic inerente acestor procese. Suntem interesați, printre altele, de producțiile artistice și literare, imaginile de propagandă sau reprezentările colective reflectate în cultura populară a perioadei. Fără a pretinde la o acoperire exhaustivă a subiectului, studiile incluse în acest număr vor aprofunda anumite cazuri revelatoare și „zone de contact” (subiecte și spații contestate) dintre grupurile dominante și cele subalterne.

    Având ca reper cadrul conceptual schițat mai sus, vom încuraja contribuții, reflecții și explorări pornind de la următoarele piste tematice:

    • Naționalism, regionalism și tendințe de autodeterminare în contextul Revoluției ruse din 1917.
    • Procesele globale de mobilitate socială și geografică, urbanizare și proletarizare la periferiile imperiale în contextul revoluționar din 1905-1917.
    • Impactul și expresiile Revoluției ruse în zonele rurale: chestiunea agrară, redistribuirea proprietăților moșierești, restructurare și reconfigurări sociale.
    • Interpretări populare ale evenimentelor și transformărilor politice: o viziune de jos asupra istoriei.
    • Manifestări periferice ale violenței în context revoluționar: război, revolte, pogromuri, exterminări, deportări etc.
    • Caracterul simbolic al violenței și al discursurilor revoluționare: inversiuni, diversiuni, subversiuni.
    • Implicarea cetățenilor aparținând unor grupuri etnice minoritare în diverse mișcări politice și culturale cu mesaj emancipator.
    • Expresii simbolice și elaborări artistice și literare ale Revoluției ruse: reprezentarea puterii politice, a liderilor și a poporului în cultura populară, în cultura înaltă și în cultura contestatară (de avangardă).
    • Mișcări religioase, milenariste și „neo-protestante”: forme de sincretism religios și politic într-un context de transformare radicală.
    • Strategii de subzistență și atitudini de non-implicare: majorități tăcute, grade de oportunism, pasivitate politică, refuz de angajare și indiferență națională.
    • Manifestări feminine și feministe în contextul Revoluției ruse: discursuri de emancipare de gen și de clasă.
    • Proiecții revoluționare ale viitorului: discursuri utopice, anti-utopice, ucronice etc.

    Articolele trebuie redactate conform cerințelor revistei: http://plural.upsc.md/?page_id=104

    Termen: 30 octombrieh 2017

    Trimiteți vă rog contribuția dvs. la următoarea adresă de e-mail: pluralreview[at]gmail.com